Ştiri

Sursa imaginii: imagine simbol/sputnik.md

Postat de: Ecaterina Arvintii

Ştiri / Social

23 Feb. 2021 / 09:00

Studiu: Amenzile pentru fapte de corupţie trebuie majorate

Amenzile pentru fapte de corupţie trebuie majorate şi raportate atât la veniturile reale şi averea făptaşului, cât şi la mărimea avantajului necuvenit obţinut de acesta, dar şi la dauna cauzată. În acelaşi timp, cei care se fac vinovaţi de infracţiuni de corupţie ar trebui să fie privaţi de dreptul de a ocupa orice funcţie publică. Concluziile se conţin într-un studiu elaborat cu sprijinul proiectului „Lupta cu corupţia prin consolidarea integrităţii în Republica Moldova”, implementat de PNUD Moldova, cu suportul Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei.

Autorii studiului notează că legislaţia majorităţii ţărilor din regiune prevede pedepse maxime pentru fapte grave de corupţie. Totodată, amenzile sunt percepute ca fiind mult mai eficiente decât pedepsele privative de libertate. Şi în Republica Moldova, potrivit unor studii ale Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), se recurge la amenzi în 71% de cazuri de infracţiuni de corupţie, pe când instanţele de judecată aplică pedepse „reale” cu închisoare în cel mult 16% din toate cazurile.

În acelaşi timp, Potrivit PNUD Moldova, autorii studiului recomandă renunţarea la practica de reducere în jumătate a sumelor amenzilor care se aplică în cazul unor infracţiuni uşoare sau mai puţin grave, în cazul în care acestea sunt achitate în cel mult 72 ore din momentul în care hotărârea devine executorie. Potrivit lor, reducerea de 50% este excesivă în contextul luptei împotriva corupţiei.

Totodată, în studiu se menţionează că amenzile pot avea un rol important în prevenirea şi combaterea corupţiei, dar că orice reformă în acest domeniu va avea impact doar dacă investigarea, urmărirea penală şi judecarea actelor de corupţie vor fi, de asemenea, eficiente.

Un alt aspect la care se referă studiul este descalificarea sau pierderea dreptului de a ocupa funcţii publice ca formă complementară a pedepselor principale pentru infracţiuni de corupţie. Această practică este prevăzută atât de legislaţia penală, cât şi de cea contravenţională. Cel mai înalt termen al interdicţiei nu depăşeşte 15 ani pentru forme agravate ale infracţiunilor de corupţie, iar termenul cel mai mic este nu mai puţin de trei luni. Experţii constată că această practică nu este conformă cu standardele internaţionale. Potrivit lor, descalificarea trebuie să fie aplicată în mod egal oricărei infracţiuni de corupţie precum şi contravenţiei.

Potrivit sursei citate, recomandările studiului se bazează pe analiza standardelor internaţionale şi a cadrului legal naţional în domeniul combaterii corupţiei. Autorii studiului sunt Tilman Hoppe, expert internaţional în anticorupţie, şi Lilian Apostol, expert naţional.

Comentarii